Prim-ministrul canadian Mark Carney a decis să reseteze relațiile cu China, anunțând un nou parteneriat strategic în timpul unei vizite la Beijing, care include reduceri tarifare și modificări ale vizelor, marcând o schimbare semnificativă față de Statele Unite într-un moment de tensiuni profunde în cadrul alianței occidentale.
Alături de președintele Xi Jinping, Carney a prezentat această schimbare ca un răspuns pragmatic la o ordine globală în schimbare, argumentând că relația Canadei cu China a devenit mai previzibilă decât legăturile sale din ce în ce mai tensionate cu Statele Unite conduse de Trump.
O relație înghețată
Vizita a fost remarcabilă nu numai pentru conținutul său, ci și pentru simbolismul său. A fost prima vizită a unui prim-ministru canadian în China în aproape un deceniu, după ani de răcire diplomatică.
Relațiile s-au deteriorat brusc în 2018, când Canada a arestat un director Huawei în Vancouver, în baza unui mandat emis de Statele Unite, ceea ce a determinat China să rețină doi canadieni. Deși toți trei au fost eliberați în cadrul unui schimb în 2021, relațiile nu s-au restabilit, iar până în 2024 preocupările legate de interferența Chinei în politica canadiană au dominat dezbaterea internă.
În acest context, vizita lui Carney la Beijing a marcat o ruptură clară.
Ce au convenit Carney și Xi
Începând cu 1 martie 2026, Canada va permite importul a până la 49.000 de vehicule electrice chinezești la o rată tarifară redusă de 6,1%, în scădere față de tariful de 100% impus în 2024 la insistența Washingtonului.
În schimb, China va acorda viză gratuită turiștilor canadieni și va elimina sau reduce tarifele vamale pentru o serie de produse agricole și produse din pește și fructe de mare canadiene. Cel mai important, China va elimina tariful vamal de 100% pentru făina de canola canadiană și va reduce tariful vamal pentru semințele de canola de la 85% la 15%.
Carney a anunțat, de asemenea, un obiectiv ambițios de a crește exporturile canadiene către China cu 50% până în 2030.
Dincolo de tarife: un parteneriat strategic
Dincolo de concesii comerciale imediate, ambii lideri au declarat un parteneriat strategic mai amplu, care acoperă cinci domenii: energia curată și competitivitatea climatică; extinderea comerțului cu produse agricole și alimentare; un angajament reînnoit față de multilateralism și guvernanța globală; cooperarea în materie de securitate și siguranță publică; și legături interumane și culturale mai puternice.
Argumentele economice pentru o schimbare de direcție
Economia este motorul cel mai imediat al resetării. După ce Beijingul a impus tarife de retorsiune în 2024, importurile chineze de produse canadiene au scăzut cu 10,4% în 2025. Impactul asupra producătorilor de canola a fost deosebit de sever, închizând efectiv una dintre cele mai importante piețe ale acestora.
Exporturile canadiene de canola către China au avut o valoare de aproape 5 miliarde de dolari în 2024, China devenind a doua destinație ca mărime după Statele Unite.
Înaintea vizitei, Carney a susținut că Canada trebuie să-și reducă dependența de un singur partener comercial. Într-o eră a perturbărilor comerciale globale, a spus el, țara are nevoie de o economie mai competitivă, mai durabilă și mai rezistentă — limbaj larg înțeles ca o referire la dependența Canadei de piața americană.
Un partener mai previzibil?
Carney a fost neobișnuit de direct în contrastul dintre Beijing și Washington. El a spus că discuțiile cu oficialii chinezi au fost sincere și consecvente, ducând la o relație mai previzibilă și mai eficientă decât relațiile Canadei cu Statele Unite.
De la începutul anului trecut, administrația Trump a impus tarife asupra metalelor și automobilelor canadiene și a amenințat cu măsuri suplimentare, introducând incertitudine în viitorul comerțului nord-american. În viziunea lui Carney, integrarea economică cu SUA, odată cea mai mare forță a Canadei, a devenit o vulnerabilitate.
Semnalarea independenței față de Washington
Această schimbare de direcție transmite și un mesaj politic clar. Carney a preluat funcția la începutul anului 2025, pe fondul retoricii tot mai agresive a președintelui Trump, care nu numai că a amenințat cu impunerea de tarife, dar a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării suveranitatea Canadei, sugerând uneori că aceasta ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA.
Reangajarea Chinei, alături de eforturile de aprofundare a relațiilor cu partenerii europeni, precum Marea Britanie, Franța și Germania, semnalează o politică externă canadiană mai independentă.
Riscuri interne și strategice
Strategia nu este lipsită de riscuri. Reducerea barierelor pentru vehiculele electrice chinezești a atras critici aspre din partea sectorului auto canadian. Premierul Ontario, Doug Ford, a avertizat că Ottawa deschide ușa pentru un val de importuri chinezești la prețuri mici, fără a asigura investiții corespunzătoare în producția internă sau în lanțurile de aprovizionare.
Preocupările legate de drepturile omului sunt, de asemenea, importante. Criticii au remarcat tensiunea dintre noul parteneriat al lui Carney și declarația sa de acum mai puțin de un an, în care descria China ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității Canadei.
Carney a răspuns insistând că „liniile roșii” ale Canadei au fost comunicate clar lui Xi, rezumând abordarea sa cu o evaluare directă: „Acceptăm lumea așa cum este, nu așa cum ne-am dori să fie”.
O tendință globală de îndepărtare de SUA
Există, de asemenea, riscul de represalii din partea Washingtonului, unde această mișcare ar putea fi interpretată ca o provocare directă la adresa eforturilor SUA de a limita influența economică a Chinei.
Cu toate acestea, recalibrarea Canadei reflectă o tendință globală mai largă. În ultimele două decenii, China a depășit Statele Unite ca cel mai mare partener comercial pentru majoritatea țărilor din lume.
Opinia publică se schimbă, de asemenea. Un sondaj GlobeScan realizat anul trecut a constatat o preferință crescândă pentru China ca putere mondială lider în toate cele 32 de țări chestionate, inclusiv Statele Unite, în timp ce sprijinul pentru leadershipul american a scăzut. Pew Research a raportat o erodare similară a sentimentului pro-SUA în țările cu venituri ridicate.
O previzualizare a ceea ce ar putea urma
În acest context, pivotul lui Carney către China s-ar putea dovedi mai puțin o excepție decât o previzualizare. Cu un puternic nivel de aprobare internă, el ar putea oferi un model pentru alți lideri occidentali care doresc să-și reducă dependența de Washington și să se adapteze la o lume în care dominația SUA nu mai este considerată un lucru de la sine înțeles.